Consiliul Naţional al Elevilor din România (CNE) salută creşterea bugetară cu 7,9% faţă de anul acesta, dar atrage atenţia opiniei publice şi factorilor decidenţi cu privire la respectarea legii şi la insuficienţa procentului propus de 3,54% din PIB alocat Ministerului Educaţiei Naţionale pentru cerinţele pe care sistemul educaţional le prezintă.

elevi

Liderii elevilor din România cer respectarea art. 8 din Legea Educaţiei Naţionale, care stipulează faptul că „pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”. Dintre statele membre ale Uniunii Europene, România se clasează printre ultimele ţări ca procent din Produsul Intern Brut alocat educaţiei, media europeană fiind de aproximativ 5%, iar  ţările care investesc cel mai mult per elev/student fiind Danemarca, Suedia, Germania, Norvegia, la polul opus aflându-se România şi Bulgaria.

Studiul „Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România”, realizat de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale surprinde din perspectivă economică subfinanţarea sistemul educaţional, aducând în prim-plan faptul că România va pierde 12-17 miliarde de euro până în anul 2025, iar în cazul în care PIB-ul alocat educaţiei va fi cel conform legislaţiei aflate în vigoare, creşterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025. De asemenea, specialiştii atrag atenţia cu privire la nevoia unor „investiţii inteligente”, care să conducă la eficientizarea utilizării fondurilor puse la dispoziţie ariei educaţionale.

Efectele subfinanţării sistemului de învăţământ sunt demonstrate de rata crescută a analfabetismului funcţional, de numărul mare al elevilor care renunţă la învăţământul preuniversitar, România clasându-se printre ţările cu cea mai mare rată a abandonului şcolar din Europa, de valoarea cuantumului alocaţiei elevilor şi burselor sociale, de merit sau de performanţă, de întârzierea şi neplata deconturilor pentru transportul elevilor, de dotarea inadecvată a instituţiilor de învăţământ şi de rezultatele slabe ale elevilor români la testele standardizate precum PISA sau la Examenul Naţional de Bacalaureat, respectiv la Evaluarea Naţională.

Numeroasele metode de atragere a atenţiei factorilor decidenţi nu au avut efectul dorit, iar Guvernul şi Parlamentul României nu au demonstrat că educaţia din România reprezentă o prioritate, bugetul acordat Ministerului Educaţiei Naţionale fiind insuficient pentru cerinţele pe care acest sector le are. Sutele de comunicate de presă şi poziţii asumate de către diversele organizaţii nonguvernamentale din domeniul educaţional şi nu numai, zecile de proteste şi studiile de specialitate, care demonstrează necesitatea alocării procentului de 6% din Produsul Intern Brut pentru sectorul educaţional, nu au reuşit să atragă atenţia factorilor decidenţi, lucru care demonstrează importanţa acordată atât acestui sector, cât şi actanţilor sistemului educaţional – elevi, studenţi, profesori şi părinţi.

Consiliul Elevilor cere Guvernului şi Parlamentului României să respecte legea, precum şi obiectivele trasate de către ţara noastră în contextul strategiei Uniunii Europene „Europa 2020”, astfel încât elevii şi studenţii să beneficieze de o educaţie gratuită, aşa cum Constituţia României prevede, precum şi de o educaţie de calitate.

sursa: edu-news.ro