In perioada 17-19 mai 2013 vor avea loc o serie de evenimente dedicate sarbatoririi a 77 de ani de la inaugurarea Muzeului National al Satului “Dimitrie Gusti”.
“Ziua Muzeului Satului”, “Ziua Internationala a Muzeelor” si “Dupa-amiaza Muzeului Satului” vor fi astfel marcate printr-un program in contextul expozitiei permanente in aer liber, reunind demonstratii ale mesterilor populari, spectacole muzicale, coregrafice, de teatru si poezie, concerte, lansari de carte.

De asemenea, Muzeul Satului ii intampina pe micutii vizitatori cu programul cultural educative “Sambata de basm” in cadrul caruia povestile copilariei prind viata.

Infiintat in 1936, Muzeul Satului a fost unul dintre primele muzee etnografice in aer liber din Romania si din lume. In anii ’30, in Europa existau doua astfel de muzee: muzeul Skansen, infiintat la Stockholm in 1891, si muzeul Bigdo din Lillehamer, Norvegia. In Romania, profesorul Romulus Vuia infiintase la Cluj Muzeul Etnografic al Transilvaniei (1929).

Dimitrie Gusti, intemeietorul Scolii Sociologice din Bucuresti, a organizat intre 1925 si 1935 cercetari monografice in mai multe sate din diferite zone ale Romaniei. La incheierea unei cercetari de teren se organizau expozitii in salile Universitatii Bucuresti.

Cu sprijinul material al Fundatiei ‘Principele Carol’, in 1936 ia fiinta Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti. Echipele de specialisti si studenti care participasera si la cercetarile de teren au achizitionat din satele cercetate case, anexe gospodaresti, biserici, instalatii tehnice si obiecte de interior, incluzand mobila, tesaturi si unelte. Pentru mai multa autenticitate, la montarea constructiilor in muzeu au lucrat mesteri adusi din satele de provenienta.

Muzeul si-a deschis oficial portile la 9 mai 1936, in prezenta regelui Carol al II-lea, iar deschiderea pentru public a avut loc la 17 mai 1936. In discursul inaugural, Dimitrie Gusti spunea ca muzeul trebuie sa ‘infaţiseze lucruri adevarate’, fiind o sinteza a satelor din toată Romania.

Intre 1936 si 1940, muzeul dispunea de 6,5 ha de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, dispuse dupa un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V.I. Popa. Acest plan tinde sa reproduca harta Romaniei, prin gruparea monumentelor dupa criteriul vecinatatii geografice a localitatilor de provenienta, in sectoare reprezentand provinciile istorice ale tarii.

Treptat, patrimoniul muzeului s-a imbogatit cu constructii din toate zonele tarii, incluzand locuinte de secui din Harghita si case de lipoveni din Tulcea.

In prezent, expozitia permanenta a muzeului cuprinde 121 de complexe cu 338 de monumente si peste 50.000 de obiecte. Muzeul mai detine si colectii de manuscrise, schite, desene, planse si fotografii.

Este vizitat de circa 350.000 de persoane anual, fiind una dintre cele mai importante institutii de cultură din Romania.

Bucurestenii sunt invitati, totodata, la un eveniment organizat cu ocazia implinirii a 133 de ani de la nasterea marelui poet Tudor Arghezi si la o expozitie de icoane pe lemn si pe sticla in contextul anului omagial dedicat Sfintilor Imparati Constantin si Elena, la implinirea a 1.700 de ani de la Edictul de toleranta religioasa de la Milano (313), relateaza Agerpres