Faptul că locuitorii spaţiului Olteniei folosesc mai des decât ceilalţi timpul perfectul simplu este de notorietate. Mai puţin ştiut este însă motivul pentru care se petrece acest lucru. Specialiştii întrebaţi de reporterii Adevărul au încercat să dezlege misterul. Una dintre explicaţii este de sorginte istorică şi se referă la o moştenire a limbii latine.

ro-vector

Oltenia

Perfectul simplu exprimă o acţiune ce tocmai s-a terminat, în timp ce “vărul” său, timpul perfect compus, exprimă o acţiune care s-a întâmplat într-un trecut mai îndepărtat. În primul rând, ne-am propus să discutăm despre corectitudinea perfectului simplu şi despre felul în care el se foloseşte. În al doilea rând, vom vorbi despre teoriile despre posibila origine a acestui timp verbal. Profesorul de limba română Cristian Ionescu de la Colegiul Naţional “Ion Minulescu” din Slatina explică faptul că perfectul simplu are două utilizări distincte. În literatură, perfectul simplu este timpul folosit de narator pentru a indica acţiunile prezente – în raport cu firul naraţiunii – ale personajelor, fiind folosit cu precădere la persoana a III-a, iar, dacă naratorul se include printre personaje, atunci apare uneori şi la persoana I; persoana a II-a lipseşte practic cu desăvârşire. În Oltenia şi zonele limitrofe, perfectul simplu este folosit în vorbirea de zi cu zi la toate persoanele. El nu exprimă prezentul, ci trecutul recent. Numai oltenii şi cei care au avut contact cu ei sau care au studiat problema se pare că ştiu cel mai bine să conjuge verbele la perfectul simplu, inclusiv la persoana a II-a, spre deosebire de ardeleni şi moldoveni, care se încurcă mai mereu şi spun de exemplu – “eu făcuşi” sau „tu făcui” etc.

Nu este o greşeală gramaticală „Mulţi cred că perfectul simplu ar fi ceva eronat şi că nu este indicat a fi utilizat, ceea ce este o mare greşeală: perfectul simplu este un timp perfect corect, iar faptul că el este folosit cu precădere în Oltenia şi în teritoriile limitrofe ţine de specificul zonei, fiind folosit în graiul de zi cu zi în special în mediul rural. Dar, repet, folosirea lui este foarte corectă, de unde şi vorba potrivit căreia oltenii ar cunoaşte cel mai bine gramatica limbii române sau că ar vorbi cel mai corect româneşte. În plus, se ştie că, prin folosirea perfectului simplu, se face şi o de cuvinte deoarece mesajul este transmis imediat”, mai spune profesorul Cristian Ionescu.

Articolul complet pe: adev.ro/njm5gm